Nu un aperitiv, ci o întreagă filozofie a mesei — cum masa lungă cipriotă a devenit cea mai autentică introducere în viața insulei.
Ca să înțelegeți Cipru, așezați-vă la o masă meze și dăruiți-i o seară întreagă. Meze nu este un fel de mâncare, ci o procesiune — o duzină, uneori treizeci de farfurii mici care sosesc în valuri, gândite mai puțin ca să vă sature și mai mult ca să vă țină la povești. Este ospitalitatea făcută comestibilă și cea mai bună introducere în viața insulei pe care o poate avea un vizitator.
Începe blând: măsline, tahini, o pită caldă, un bol de koupepia lucioase. Apoi sosește halloumi, fript pe grătar până scârțâie, iar ritmul crește prin cârnații loukanika parfumați cu vin și coriandru, sheftalia de pe cărbuni, pește la grătar sau miel kleftiko gătit îndelung, până când faceți semn cu mâinile bucătăriei să se oprească. Geniul stă în ritm — nimic nu se grăbește și nimeni nu pleacă devreme.
În mod tradițional alegeți fie un meze de pește, fie un meze de carne; masa mixtă este o concesie făcută nehotărârii. Oricum, constantele rămân aceleași: pâine excelentă, halloumi local, o salată rustică de la țară și o carafă cu ceva rece. Comandați-l pentru un grup, niciodată pentru o singură persoană, și veniți flămânzi.
Fiecare oraș își are templul său închinat mesei lungi, de la porturile de pescari de pe coasta de sud până la satele vinicole din interior. Spuneți-i concierge-ului nostru unde veți fi și câți veți fi, iar noi vă vom recomanda o tavernă care merită seara — și o vom rezerva, dacă doriți.
Săptămâna pe insulă, aleasă și scrisă de redactorii noștri — imobiliare, cultură și viața bună, într-un singur email îngrijit.
Comentarii